Mihai Ghimpu a fost ales preşedinte al CMC

Majoritatea consilierilor municipali Chişinău l-a ales, în cadrul şedinţei de astăzi, pe Mihai Ghimpu în calitate de preşedinte al Consiliului municipal Chişinău. Creştin-democraţii afirmă că au fost excluşi din coaliţia majoritară din CMC, informează AP FLUX.
În cadrul şedinţei de astăzi, consilierii municipali l-au ales, cu 27 de voturi pro, pe liderul PL, Mihai Ghimpu în funcţia de preşedinte al CMC. În favoarea preşedintelui liberal au votat 5 consilieri din partea fracţiunii social-democrate, 3 – din partea liberal democraţilor lui Filat, 11 voturi – din partea consilierilor PL şi 6 – din partea AMN. De asemenea, pentru candidatura lui Ghimpu s-au pronunţat Oazu Nantoi (PD) şi Mihai Severovan (consilier independent).
Votarea de către reprezentanţii AMN, PL, PLD PSD şi PUM a candidaturii lui Mihai Ghimpu în funcţia de preşedinte al Consiliului municipal Chişinău reprezintă o excludere a creştin-democraţilor din coaliţia majoritară, consideră preşedintele fracţiunii PPCD, Alexandru Corduneanu.
El a precizat că alegerea lui Mihai Ghimpu a avut loc fără consultarea opiniei reprezentanţilor fracţiunii creştin-democrate, deşi aceştia fac parte din respectiva coaliţie. „După două luni de consultări cu Mihai Ghimpu, am reuşit să-l convingem să includă fracţiunea social-democrată în coaliţia majoritară, însă asta a dus la excluderea creştin-democraţilor din coaliţie”, a precizat Alexandru Corduneanu.
În acelaşi timp, liderul fracţiunii creştin-democrate din CMC consideră că noua majoritate, formată în urma votării candidaturii lui Mihai Ghimpu în funcţia de preşedinte al CMC, este foarte firavă, deoarece dispune de doar 27 de consilieri. Or, acest număr nu este suficient pentru a oferi o votare sigură. Potrivit lui Corduneanu, o majoritate puternică trebuie să dispună de, cel puţin, 35 de consilieri. „Noi vom monitoriza modul în care această majoritate, constituită ad-hoc în dimineaţa de astăzi, va gestiona treburile publice”, a mai spus Alexandru Corduneanu, citat de AP FLUX.

Pentru a înţelege cu ce se mănâncă, la Chișinău a fost inaugurat Centrul NATO

În prezenţa adjunctului asistentului Secretarului General NATO, Stefanie Babst, ambasadorului României în R. Moldova, Filip Teodorescu, ministrului Apărării, Vitalie Vrabie, vicepreşedintelui Parlamentului, Iurie Roşca, rectorului Universităţii de Stat din Moldova, Gheorghe Rusnac, experţilor, profesorilor şi studenţilor, pe 3 octombrie, în incinta USM, a fost inaugurat Centrul de Informare şi Documentare privind NATO din R. Moldova. Centrul este o organizaţie necomercială autonomă, constituită în formă organizatorico-juridică de instituţie privată, care îşi propune să promoveze valorile şi principiile euro-atlantice, să sprijine cooperarea dintre RM şi NATO şi să implementeze obiectivele şi activităţile stabilite în cadrul instrumentelor de cooperare RM-NATO.
Gheorghe Rusnac a mulţumit Ambasadei României la Chişinău „pentru faptul că a acceptat propunerea USM, ca acest Centru să fi e deschis anume aici”. Ministrul Apărării, V. Vrabie, a declarat că „actualmente RM cooperează cu NATO în cadrul programului individual de parteneriat şi a planului individual de acţiuni a parteneriatului, care a fost semnat de R. Moldova în 2006”. Directorul Centrului, Radu Gorincioi, s-a arătat convins că „activitatea CID NATO va deveni un sprijin şi va da un plus de valoare la dezvoltarea cercetărilor, studiilor şi la informarea corectă a societăţii civile privind problematica securităţii R. Moldova оn contextul dezvoltării în parteneriat cu Alianţa Nord-Atlantică”. În cadrul unei mini-conferinţe susţinută după „tăierea panglicii”, oaspetele evenimentului, Stefanie Babst, a dat de înţeles că pentru a deveni membră a NATO, RM trebuie, în primul rând, să dorească acest lucru. „NATO nu caută membri, dar parteneri siguri şi stabili în domeniile de securitate şi apărare, iar RM a dat dovadă de a fi un partener capabil”, a subliniat oficialul. De asemenea, a fost discutată şi problema neutralităţii R. Moldova.
Vicepreşedintele parlamentului, Iu. Roşca, e de părere că „statutul de ţară neutră reprezintă un fel de reţinere în politica externă a RM”, adăugând că „potrivit articolului 142 din Constituţie, statutul neutralităţii poate fi revăzut prin referendum”. În acelaşi timp, ministrul Vrabie a spus că „pe agenda Guvernului nu există problema privind modificarea statutului de stat neutru al RM”.
Tot în cadrul ceremoniei de inaugurare a Centrului NATO a avut loc premierea învingătorilor concursului „Relaţiile Moldovei cu Alianţa Nord-Atlantică: trecut, prezent şi viitor”, la care au participat jurnalişti, tineri cercetători, studenţi şi elevi.
Pentru a deveni membru NATO, R. Moldova trebuie, în primul rând, să-şi dorească acest lucru.

Ion Surdu, Coridor

Experţi în ale luatului peste picior

Mulţi dintre noi atingem anumite succese cu mult greu, iar cei din jurul nostru privesc acest lucru cu scepticism, poate pentru că lor le vine mai greu să se afirme sau poate le e greu să guste din succes. Vorbind în acest sens mă refer la cei care venind în anul I la Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării doresc din răsputeri să atingă culmile înaltului în pofida faptului că printre ei se mai numără şi alt gen de persoane care sunt tari în ale luatului peste picior, dar nu şi în materie de jurnalism. Sunt cei care se consideră “cool” când, de fapt, în instituţia în care învaţă sunt nimeni. Mai este însă şi o altă categorie de studenţi înmatriculaţi în anul I, cei care nu ştiu pe ce lume se află şi ce caută ei la Jurnalism, Comunicare, Activitate Editorială ori Biblioteconomie, cert, însă e faptul că au venit şi ei să facă nişte studii pentru a avea o diplomă.
Înţeleg dorinţa lor de a fi în rând cu lumea, dar nu înţeleg care-i rolul lor ca specialist, de moment ce nu vor să facă carte sau poate nu şi-au ales bine meseria!
Mă întreb şi vă întreb şi pe voi, care este menirea unui jurnalist, purtător de cuvânt, bibliotecar, este de a fi tare în materie de luat peste picior sau în materie de ceea ce ni se predă şi noi asimilăm?
Ce fel de specialist este acel care se dă mare şi tare, când nu ştie elementarul, de a copia o fotografie dintr-o mapă în alta (mă refer la Tehnologii Informaţionale de Comunicare), ori ce înseamnă relaţii cu publicul, când de fapt aceasta este specialitatea lui. Unde mergem? La această întrebare vreau să-mi răspundă cei care nu ştiu pe ce lume se află şi ce vor de la viaţă. Poate că ar fi bine să facă actorie, atunci aici nu e de ei, să meargă la actorie! Poate le este draga camera de luat vederi, dar nu au abilităţi de comunicare. Atunci mergeţi să faceţi regie! Una dintre cunoştinţele mele spunea că cei care vin să facă jurnalism nu vor să devină o individualitate în domeniul pe care l-au ales, ci vor să fi e ca Andreea Marin. Să ştiţi, dragii mei că nu e atât de uşor să-ţi croieşti un nume şi să devii cineva, mai mult ca atât, un bun jurnalist este cel ce ştie de ce a venit aici şi face ceea ce nimeni nu a mai făcut, iar cartea pe parcursul anilor de studii le este căpătâi, căci numai aşa devii cineva.


Sabina Vulpi, Coridor

GHEORGHE RUSNAC NU-ŞI VA DEPUNE CANDIDATURA PENTRU FUNCŢIA DE RECTOR AL USM

USM va avea un nou rector doar atunci când Regulamentul cu privire la ocuparea posturilor didactice şi alegerea organelor de conducere în instituţiile de învăţământ superior universitar din Republica Moldova, în urma unor modificări, va putea fi pus în practică.
Potrivit reprezentanţilor Ministerului Educaţiei, noile alegeri din cadrul instituţiilor de învăţământ superior din Republica Moldova vor avea loca atunci când va fi încheiat procesul de reformare al acestui regulament.
Solicitat de „Coridor”, rectorul interimar al USM, Gheorghe Rusnac, a menţionat că, în prezent, nu pot avea loc alegeri în nicio instituţie de învăţământ universitar. Astfel, această situaţie, potrivit lui, cauzează, deseori, unele probleme şi apariţia diferitor zvonuri. „Guvernul Republicii Moldova vrea să facă unele amendamente pentru a modifica acest regulament şi parlamentul, la moment, examinează acest proiect de modificări”, a spus Gheorghe Rusnac.
Potrivit unor zvonuri, în urma acestor modificări, rectorii ar pute fi numiţi direct de Guvern. „Eu sper că nu va fi modificat actualul mecanism de alegere a rectorilor, în care aceştia sunt aleşi de senatul instituţiei, deoarece, astfel, vor fi încălcate normele democraţiei”, a adăugat rectorul interimar.
Rectorul interimar a mai ţinut să menţioneze că nu va mai participa la alegerile pentru desemnarea noului rector al USM, astfel nu îşi va mai depune candidatura. Totodată, nu-i exclus, ca în urma unui decret prezidenţial, Gheorghe Rusnac să devină noul ambasador al Republicii Moldova în Italia.
Conform Regulamentului, în vigoare, de alegere a conducerii unei instituţii, rectorul instituţiei de învăţământ superior universitar este ales pe bază de concurs de Senatul instituţiei respective şi confirmat în post de către Guvern.
Menţionăm că, mandatul de rector al domnului Gheorghe Rusnac a expirat pe 19 iunie anul curent.


Victor TĂNASE, CORIDOR

Între Prefaţă şi Prolog

Tot ce vom putea spune despre o facultate de jurnalism, în linii generale, reprezintă o banalitate prin simplul motiv al alegerii vocaţiei celor care au ajuns pe băncile „câinilor de gardă a societăţii”. Este prea consumat acest subiect, prin propria-i problematică abordată într-o multitudine de c ontexte, dar totodată şi atât de actual, prin importanţa cu care inserează traseul informaţional a unei societăţi care, paradoxal, este atât de dezinformată.

Jurnalismul contemporan este ca o hartă. Vastă, surprinzătoare şi în continuă mişcare, această hartă necesită o explorare grijulie, în a cărei puncte cardinale se conţin călătorii neaşteptat de dificile, dar tot ce întâlnim pe parcursul acestor aventuri, ne va face să nu regretăm că am părăsit fotoliile confortabile din sufragerii şi am expus spiritul întinerit de atâta vacanţă (pe termen nelimitat) sub tăişul peniţei. Orientându-ne prin spaţiul informativ cu ajutorul acestei "hărţi", trebuie nemijlocit să ne stabilim unele puncte de reper. În funcţie de ele, noii-veniţi în lumea emanatoare de informaţie, vor şti să se orienteze mai uşor printre iţele încâlcite de netransparenţă şi birocraţie. Iar dacă nu, pot porni din nou la drum, către următoarea aventură. În definitiv, ca să parafrazăm o expresie celebră, „Jurnalismul reprezintă o călătorie, nu o destinaţie”. Continuarea acestei călătorii, depinde de cei ce o întreprind. Atunci când un jurnalist, indiferent de experienţa care îl caracterizează, primeşte omagii prin tot ce a creionat cu o emoţie specială pe marginea unui fapt împlinit, sau pronosticat, se simte împlinit. Asta este boala mulţumirii izvorâtă din propria noastră neexperienţă. Tineri, entuziasmaţi, cu un orizont de viziuni bine determinat, nu ne dăm seama că ne bucurăm, de fapt de efemeritatea unui succes care, treptat, devine neînsemnat. În acest context, unica armă pe care o avem în dotare, CUVÂNTUL, trebuie exploatat la maximum.
De facto, CUVÂNTUL, este ca şi mărul. Îl alegi pe cel mai copt, să zemuiască, iar după ce l-ai spălat şi l-ai mirosit bine, îl oferi celora ce au cea mai mare nevoie de el. Devreme ce acest măr va fi consumat în limita unui tain impus de fluxul evenimentelor, vom fi împliniţi.

Dacă ar fi să raportăm la cele menţionate mai sus esenţa ziarului „Coridor”, prin mica noastră mare experienţă pe care am sorbit-o în cadrul acestui ziar – neînsemnat pentru unii, esenţial pentru alţii – am luat elan pentru a putea doborî alte culmi, mai înalte. Şi nu afirm acest lucru din perspectiva sindromului „profesionalismului prematur”, pentru că sunt prea departe de el, ci o spun cu mândrie pentru că am participat la ceea ce se poate numi un ziar, în condiţiile unei facultăţi criticate de mulţi, detestate de alţii, dar în cadrul căreia au fost şcoliţi majoritatea, de aceeaşi profesori deveniţi în viziunea unora, „inutili”.
Nu este adevărat domnilor actuali şi foşti studenţi! Nu avem dreptul la replică în faţa celor care chiar şi în condiţiile pe care le hulim cu atâta seriozitate, au avut curaj, „să vă” şi „să ne” îndemne pe noi, tinerii condeieri, să ajungem acolo unde am ajuns, sau tindem să ajungem. Ar fi foarte nedrept ca anume Ei, Profesorii noştri, să primească aceste osânde, pentru că ei, călăuzitorii noştri, sunt cu studenţii într-o luntre, victimele aceloraşi condiţii sumbre, create voluntar sau involuntar, care predomină în învăţământul nostru.
După această „abatere lirică”, putem spune cu mândrie că ziarul facultăţii „Coridor”, îşi schimbă cârmuirea. Suntem convinşi că, acei care vin în urma noastră, vor fi mult mai eficienţi şi mai răzbătători. Nu cred că sunt eu în stare să fac o prezentare noului corp redacţional – acest fapt va fi dovedit chiar de persoanele vizate mai sus, prin felul în care vor monitoriza esenţa evenimentelor.
Totul începe aici şi nicidecum nu sfârşeşte cum ar gândi alţii. Or, ziaristica presupune continuitate, de astfel, ca şi perenitatea informaţiei. Nu trebuie să uităm nici începuturile, nici să omitem perspectivele viitorului, dar cel mai important este să stoarcem de actualitate prezentul, prin propriile sale arme – efectele şocante şi captivante asupra societăţii.
Şi dacă nu credeţi celor afirmate de mine, solicitaţi părerea domnului decan a facultăţii noastre, Constantin Marin. Dumnealui, vă va lămuri mult mai bine temeiul comparativ al timpurilor în jurnalism.

Post Scriptum

Ştie cineva, cine este autorul maximei „Jurnalismul este istoria unei clipe”?


Alexandru LUCA, CORIDOR