Mihai Ghimpu a fost ales preşedinte al CMC

Majoritatea consilierilor municipali Chişinău l-a ales, în cadrul şedinţei de astăzi, pe Mihai Ghimpu în calitate de preşedinte al Consiliului municipal Chişinău. Creştin-democraţii afirmă că au fost excluşi din coaliţia majoritară din CMC, informează AP FLUX.
În cadrul şedinţei de astăzi, consilierii municipali l-au ales, cu 27 de voturi pro, pe liderul PL, Mihai Ghimpu în funcţia de preşedinte al CMC. În favoarea preşedintelui liberal au votat 5 consilieri din partea fracţiunii social-democrate, 3 – din partea liberal democraţilor lui Filat, 11 voturi – din partea consilierilor PL şi 6 – din partea AMN. De asemenea, pentru candidatura lui Ghimpu s-au pronunţat Oazu Nantoi (PD) şi Mihai Severovan (consilier independent).
Votarea de către reprezentanţii AMN, PL, PLD PSD şi PUM a candidaturii lui Mihai Ghimpu în funcţia de preşedinte al Consiliului municipal Chişinău reprezintă o excludere a creştin-democraţilor din coaliţia majoritară, consideră preşedintele fracţiunii PPCD, Alexandru Corduneanu.
El a precizat că alegerea lui Mihai Ghimpu a avut loc fără consultarea opiniei reprezentanţilor fracţiunii creştin-democrate, deşi aceştia fac parte din respectiva coaliţie. „După două luni de consultări cu Mihai Ghimpu, am reuşit să-l convingem să includă fracţiunea social-democrată în coaliţia majoritară, însă asta a dus la excluderea creştin-democraţilor din coaliţie”, a precizat Alexandru Corduneanu.
În acelaşi timp, liderul fracţiunii creştin-democrate din CMC consideră că noua majoritate, formată în urma votării candidaturii lui Mihai Ghimpu în funcţia de preşedinte al CMC, este foarte firavă, deoarece dispune de doar 27 de consilieri. Or, acest număr nu este suficient pentru a oferi o votare sigură. Potrivit lui Corduneanu, o majoritate puternică trebuie să dispună de, cel puţin, 35 de consilieri. „Noi vom monitoriza modul în care această majoritate, constituită ad-hoc în dimineaţa de astăzi, va gestiona treburile publice”, a mai spus Alexandru Corduneanu, citat de AP FLUX.

Pentru a înţelege cu ce se mănâncă, la Chișinău a fost inaugurat Centrul NATO

În prezenţa adjunctului asistentului Secretarului General NATO, Stefanie Babst, ambasadorului României în R. Moldova, Filip Teodorescu, ministrului Apărării, Vitalie Vrabie, vicepreşedintelui Parlamentului, Iurie Roşca, rectorului Universităţii de Stat din Moldova, Gheorghe Rusnac, experţilor, profesorilor şi studenţilor, pe 3 octombrie, în incinta USM, a fost inaugurat Centrul de Informare şi Documentare privind NATO din R. Moldova. Centrul este o organizaţie necomercială autonomă, constituită în formă organizatorico-juridică de instituţie privată, care îşi propune să promoveze valorile şi principiile euro-atlantice, să sprijine cooperarea dintre RM şi NATO şi să implementeze obiectivele şi activităţile stabilite în cadrul instrumentelor de cooperare RM-NATO.
Gheorghe Rusnac a mulţumit Ambasadei României la Chişinău „pentru faptul că a acceptat propunerea USM, ca acest Centru să fi e deschis anume aici”. Ministrul Apărării, V. Vrabie, a declarat că „actualmente RM cooperează cu NATO în cadrul programului individual de parteneriat şi a planului individual de acţiuni a parteneriatului, care a fost semnat de R. Moldova în 2006”. Directorul Centrului, Radu Gorincioi, s-a arătat convins că „activitatea CID NATO va deveni un sprijin şi va da un plus de valoare la dezvoltarea cercetărilor, studiilor şi la informarea corectă a societăţii civile privind problematica securităţii R. Moldova оn contextul dezvoltării în parteneriat cu Alianţa Nord-Atlantică”. În cadrul unei mini-conferinţe susţinută după „tăierea panglicii”, oaspetele evenimentului, Stefanie Babst, a dat de înţeles că pentru a deveni membră a NATO, RM trebuie, în primul rând, să dorească acest lucru. „NATO nu caută membri, dar parteneri siguri şi stabili în domeniile de securitate şi apărare, iar RM a dat dovadă de a fi un partener capabil”, a subliniat oficialul. De asemenea, a fost discutată şi problema neutralităţii R. Moldova.
Vicepreşedintele parlamentului, Iu. Roşca, e de părere că „statutul de ţară neutră reprezintă un fel de reţinere în politica externă a RM”, adăugând că „potrivit articolului 142 din Constituţie, statutul neutralităţii poate fi revăzut prin referendum”. În acelaşi timp, ministrul Vrabie a spus că „pe agenda Guvernului nu există problema privind modificarea statutului de stat neutru al RM”.
Tot în cadrul ceremoniei de inaugurare a Centrului NATO a avut loc premierea învingătorilor concursului „Relaţiile Moldovei cu Alianţa Nord-Atlantică: trecut, prezent şi viitor”, la care au participat jurnalişti, tineri cercetători, studenţi şi elevi.
Pentru a deveni membru NATO, R. Moldova trebuie, în primul rând, să-şi dorească acest lucru.

Ion Surdu, Coridor

Experţi în ale luatului peste picior

Mulţi dintre noi atingem anumite succese cu mult greu, iar cei din jurul nostru privesc acest lucru cu scepticism, poate pentru că lor le vine mai greu să se afirme sau poate le e greu să guste din succes. Vorbind în acest sens mă refer la cei care venind în anul I la Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării doresc din răsputeri să atingă culmile înaltului în pofida faptului că printre ei se mai numără şi alt gen de persoane care sunt tari în ale luatului peste picior, dar nu şi în materie de jurnalism. Sunt cei care se consideră “cool” când, de fapt, în instituţia în care învaţă sunt nimeni. Mai este însă şi o altă categorie de studenţi înmatriculaţi în anul I, cei care nu ştiu pe ce lume se află şi ce caută ei la Jurnalism, Comunicare, Activitate Editorială ori Biblioteconomie, cert, însă e faptul că au venit şi ei să facă nişte studii pentru a avea o diplomă.
Înţeleg dorinţa lor de a fi în rând cu lumea, dar nu înţeleg care-i rolul lor ca specialist, de moment ce nu vor să facă carte sau poate nu şi-au ales bine meseria!
Mă întreb şi vă întreb şi pe voi, care este menirea unui jurnalist, purtător de cuvânt, bibliotecar, este de a fi tare în materie de luat peste picior sau în materie de ceea ce ni se predă şi noi asimilăm?
Ce fel de specialist este acel care se dă mare şi tare, când nu ştie elementarul, de a copia o fotografie dintr-o mapă în alta (mă refer la Tehnologii Informaţionale de Comunicare), ori ce înseamnă relaţii cu publicul, când de fapt aceasta este specialitatea lui. Unde mergem? La această întrebare vreau să-mi răspundă cei care nu ştiu pe ce lume se află şi ce vor de la viaţă. Poate că ar fi bine să facă actorie, atunci aici nu e de ei, să meargă la actorie! Poate le este draga camera de luat vederi, dar nu au abilităţi de comunicare. Atunci mergeţi să faceţi regie! Una dintre cunoştinţele mele spunea că cei care vin să facă jurnalism nu vor să devină o individualitate în domeniul pe care l-au ales, ci vor să fi e ca Andreea Marin. Să ştiţi, dragii mei că nu e atât de uşor să-ţi croieşti un nume şi să devii cineva, mai mult ca atât, un bun jurnalist este cel ce ştie de ce a venit aici şi face ceea ce nimeni nu a mai făcut, iar cartea pe parcursul anilor de studii le este căpătâi, căci numai aşa devii cineva.


Sabina Vulpi, Coridor